Ploua, ploua, dar cum am zis, eu vomit curcubee

Sa va lamuresc! Dupa perioada extazianta, mirobolanta, incitanta, pasionanta si tot cu rima asta de EVS, perioada de ,,POST" (a se interpreta in toate directiile, ca e adevarat) e gata, adica am terminat si sesiunea de restante cu TOATE examenele luate si ma laud, da, ca nu stie nimeni ce greu e sa te mobilizezi dupa un an in care n-ai facut decat ce..nu trebuia (din perspectiva plictisitoare a muuuultora:D:) uhaaaaaaaaaaaaa!!! Maine ma duc sa-mi iau si caminul de care m-au lipsit dragii mei profesori universitari prin comoditatea cu care NU mi-au pus notele ca sa ma pot prezenta cu un dosar complet la repartizare. Cu ocazia aceasta le transmit si un mesaj: Multumiri si sanatate! (stiu ca vorbesc singura)

Dar va mai spun asta si ca sa vedeti ca merita sa faci EVS, ca poti reveni inapoi la viata normala ca sa inchei toate socotelile cu ea si apoi, sa-ti vezi din nou linistit de nebuniile tale. Si te motiveaza si iti da mai multe suturi in cur si-ti face masaje de relaxare si te drogheaza si uite-asa sa termin cu mine si sa revin la voi.

Noutati EVS:

Am tot trancanit eu pe ici pe colo ca vezi Doamna(Domnule), EVS e once in a lifetime. Ei bine nu. Poti sa mergi de doua ori, in cazul in care executi stadii de 6 luni, sau de mai multe, in cazul short-term EVS (3luni), daca ai parinti divortati, situatie speciala nu stiu exact de care, sau dizabilitati fizice. Eu am o situatie speciala cu capul, asa cum se stie, dar mai sunt si ai mei divortati (ii multumesc inca o data mamei mele pentru sustinere:D:*:*:*), asa caaaaaaaa noi planuri incoltesc in mintea mea de pamant fertil. Deci luati aminte, dragii mei!

A doua treaba: se pare ca incep sa se concretizeze anumite idei in legatura cu metode noi de promovare. ART Fusion imi e alaturi, asa ca foarte curand va voi invita oficial la prima sesiune de promovare EVS in direct si in carne vie, cu putin noroc, la mine la facultate. Ihaaaaaaaaaaaaaa!!!!


Deci sper sa cititi, sper sa fiti curiosi, sper sa lasati macar pentru 2 ore temerile si prejudecatile sau orice alt tip de povara psihica si sa veniti, macar ca sa radeti de pozele noastre de voluntari EVS si sa spargeti seminte. A, cum, nu v-am zis?? Daca sunteti cuminti, va aduc si niste voluntari EVS veniti in Romania. Cativa dintre muuuuuuuuultii existenti la noi. Si intr-un an poate putem si noi sa spunem ca am fost cativa dintre muuuuuuultii care au plecat cu EVS pe unde i-a taiat capul.Nu ca-i fain???

Scrie maaaa, la ziar, de EVS

Ce-i drept, online, dar merge si asa. Oaoaoaoa!!!
Poftiti aici: http://www.evz.ro/detalii/stiri/europa-inroleaza-voluntari-romani-905807.html


uhuhuhuhuhuhuhuhuhu!

Si ce site nenorocit!!!Am vrut sa comentez si nu ma lasa!rrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr

Surprize surprize!

Ok, inca o data, lumea e mica. Astazi mi-a fost dat sa cunosc niste friends of friends (ar trebuie sa se inteleaga de la sine foaaaarte faine fetele:D) dintre care 2 (!!!) sunt foarte convinse ca vor sa plece in EVS!! Nimic mai placut pentru urechile mele, tinand cont de faptul ca una dintre fetele astea simpatice citise blogul asta amarat si mi-a spus incantata ca i-a fost foarte de folos. Uite de-asta mai pun acu' un link pe Facebook, cine stie cui ii mai face un bine si, pe deasupra, fac si declaratia oficiala, cu dedicatie pentru Alexandra si Diana:

Da, ultimele 3 luni de EVS au fost lipsite de articole pe blog din cauza unei bune-dispozitii exacerbate. Adica da, poate nu-ti place proiectul, poate nu-ti place colegul de apartament, dar sigur timpul liber ti-l poti petrece in cel mai pseudo-inteligent mod:)) Asa ca atacati cu pasiunile linkurile oferite cu drag, in sectiunea din dreapta a acestei pagini! Oahaa!!

Noroc in viata!

Vreau si eu la LDIR

Helou. Nu stiu cine a mai dat pe blogul asta. Dar oricine, care a auzit sau care vrea sa auda de Let's do it, Romania! si sa participe, sa-mi dea un semn. Dragii mei prieteni m-au tot refuzat si este nevoie de cel putin 4 oameni intr-o echipa. 25 septembrie si atat. Poate poate. Multumesc frumos!

Un site foarte util

Am linkul in dreapta, dar nu i-am facut reclama cum trebuie. ACT este o organizatie foarte faina care are acreditare EVS. Blogul lor despre cum, ce, cand si asa mai departe este extrem de util si o buna sursa de informare despre EVS, in cazul in care de la mine nu intelegeti prea multe. Insa puteti reveni oricand, ca sa va insuflu curaj mai cu spor. Deci, luati de aici ca-i fain: EVS for YOU.

:D

Nu stiu ce titlu sa pun

Hm da, nu am mai scris de ceva timp pentru ca deocamdata nu am noutati. Incerc sa intru pe la Young Initiative care vrea sa faca blog despre voluntariat si m-am bagat si eu ca o musca, poate poate reusesc sa propovaduiesc cumva mai eficient informatia.

Este o treaba despre care vreau sa fac anunt mai din timp asa, chiar daca nu am deocamdata niciun pas facut. Prin noiembrie imi doresc sa fac o intalnire deschisa, nu stiu cum s-o intitulez, in care sa stau in fata si sa vorbesc aiurea despre EVS. In planul meu intra un amfiteatru de la mine din facultate, adica Litere, dar mai intai trebuie sa ajung pe la musiu decan si sa ma rog de el. Doua ore, asa, pentru un scop nobil. Asa ma voi si convinge de cat de deschisa spre..ceva este universitatea asta, pentru ca se lauda de numa' numa'. Asa ca, interesatii, curiosii, plictisitii si asa mai departe, dati mai departe daca v-ar placea sa veniti in vizita.

Ah...Si astazi am gasit unul dintre cele mai faine bloguri cu unul dintre cele mai faine subiecte. O domnisoara indragostita de Polonia. Un blog frumos, despre oameni, votca, mancare si traditii poloneze, scris intr-un stil foarte, foarte fain. Enjoy si va doresc vacanta placuta, eu ma pregatesc de sesiune:>

Primul training predeparture EVS 2010

Cred. A avut loc acum vreo saptamana, la Predeal, evident. Vorbind cu Victor, de care v-am zis ca se duce si el in Polonia si de fapt invadandu-i Facebookul cand am vazut pozele de la training, am descoperit, cu bucurie, ca:

- La trainingul asta au participat de doua ori si inca ceva mai multi romani decat in iarna. Adica vreo 16;

- Inca o prietena alaturi de care am facut voluntariat la EUROPAfest (apropo ce vremuri grele dar frumoase) isi ia zborul;

- Voluntari internationali continua sa vina in numar foarte mare in Romania: ceva pe la 60 din cate imi amintesc (numai luna asta!!!);

- Inca o confirmare ca avem super-traineriiiiii!!! De data asta, laudele s-au indreptat catre Teolin Codreanu care mie nu mi-a fost trainer, dar se vede de la o posta ca e un simpatic.


Numai de bine, numai de bine. Acum ca am si bilet de intoarcere, ma apuc de invatat cu placere. Intre timp, ma ocup cu drag de oameni care vor sa decoleze. Sunt aici!

Hai ca-i fain

Am bannerul pus acolo de 4 luni si n-am scris nimic despre el. Ei bine, treaba asta mi se pare ambitioasa, frumoasa si de facut acasa. La noi in tara. Let's do it, Romania! se numeste si pe 25 septembrie 2010 se va intampla. Cred ca e usor de facut, pe langa fun, si promite o Romanie mai curata. Ar fi placut ca cel putin intr-o zi sa renuntam la sarcasm, lamentari si critici negative in legatura cu jegul inconjurator si sa purcedem. Ni se ofera ocazia, manusi si saci. Sau ai nevoie de si mai multa mizerie ca sa taci si sa faci?

Acum, aici

Am luat decizia de a lasa la o parte subiectivismul in cadrul blogului, cel putin pentru o perioada, in numele pastrarii entuziasmului in legatura cu programul EVS. Revenind insa si la sentimente mai bune, mi-am reorientat atentia catre scopul principal si planurile de viitor. Deocamdata cica studiez intens pentru sesiunea de restante din septembrie, ma mai uit la televizor si mai ies prin oras. Ei bine, din cea de a doua activitate mentionata am avut de castigat si unele informatii utile, dar care nu m-au facut sa zambesc, dimpotriva.

Aseara am dat, din greseala, pe o televiziune de Valcea, nu-mi mai amintesc care dintre ele. Si ce vad, o discutie despre EVS condusa de o doamna jurnalist care nu se documentase deloc inainte despre ce si cum si unde, doua fete din Azerbaijan si doi tipi, probabil ceva coordonatori. Fetele lucreaza in Valcea intr-o echipa mai mare, in cadrul unui proiect ecologic ce vizeaza Parcul National Cozia. Daca-mi amintesc bine, intr-o zi, pe vremea asta, dar anul trecut, am cunoscut intr-un bar din Valcea vreo 6-7 voluntari care lucrau in acelasi proiect. Cei 6-7 reprezentau insa numai o parte din echipa ceea ce ma face din nou sa ma gandesc la faptul ca anul trecut numai aproximativ 20 de tineri din Romania au plecat sa faca EVS, fapt mentionat si de anonimul (pentru mine) din stanga fetelor. Nu am stationat prea mult pe acel post, intrucat tanti care punea intrebari m-a exasperat, punandu-mi capac cu intrebarea: aveti si voi un parc national ca cel de la Cozia? A sunat ca ,,aveti semafoare in Romania?", asa ca am abandonat, deoarece oricum nu se transmiteau informatii noi pentru mine. Din pacate, ma intreb acum, cati dintre cei pentru care ar fi fost utila vizionarea emisiunii respective au avut norocul de a da peste ea?

Si ma mai intreb ceva: de ce nu stie chiar nimeni, nimic???? Readucand-o pe tanti cu intrebarile intrebatoare in acest monolog plictisitor, imi vine in minte mentiunea pe care a facut-o in legatura cu voluntariatul in Romania, catalogandu-l drept inexistent. Nimic mai neadevarat, cu toate ca inca exista persoane dubioase care, purtand aroganta ca pe un apanaj al unei personalitati respectabile (asa cum probabil spera sa devina, concentrandu-se cu si mai mare aroganta asupra deosebitelor facultati si cariere remarcabile), inca intreaba de ce ai munci fara bani? Nici macar nu m-as gandi sa le raspund la aceasta intrebare, ca sa nu adaug ca EVS este, practic, cu bani! Sau am adaugat deja?

Stie cineva de intalnirea EVS din Kamenka, Cehia? Te costa 15 Euro cazarea si mancarea pentru 3 zile, insa transportul nu este asigurat, dar termenul limita pentru a aplica a fost ieri. Se vor aduna acolo tineri care au fost, sunt sau planuiesc sa devina voluntari EVS si se va face un schimb extrem de util de informatii, asezonat cu distractia de rigoare pe care atatia dintre voi o pierdeti numai din lipsa informatiei! In grupul de Facebook European Youth Meeting, KAMENKA, August 22nd - 25th 2010 sunt pana in acest moment 159 de membri. Numai unul singur este roman si este una dintre persoanele carora am reusit sa le starnesc la maximum interesul.

Astfel, revin la planurile mele: pana ajung in Bucuresti, voi continua sa postez pe blog si sa il fac sa devina mai vizibil. Insa, atentie: planuiesc o prima mare INTALNIRE IN CARE SA VA SPUN CAT MAI MULTE DESPRE EVS, intr-unul dintre amfiteatrele Facultatii de Litere din Bucuresti. Sper ca voi reusi sa beneficiez de acest spatiu pentru 2 ore, cel tarziu in luna noiembrie, insa pentru aceasta am nevoie de OAMENI CARE VOR ALTCEVA! Am de gand sa realizez o prezentare clara, utila si amuzanta a acestui program, urmata de nimic altceva decat o sesiune de intrebari din partea voastra, sesiune care imi doresc sa fie mai grea decat cea de restante din septembrie.

In final, va intreb: de ce sa nu faceti asta, cand, in final, va puteti intoarce schimbati in bine, mai activi, mai optimisti si chiar mai pregatiti sa intrati pe fagasul carierei de succes pe care vi-o doriti?

Nu e bine

Cateodata cred ca ar trebui sa ma las de meseria asta. Totul trece prea repede, pamantul imi fuge de sub picioare, iar acum sunt acasa incercand sa fac fata starii post-EVS. Treaba asta nu e pentru oricine si cu siguranta nu pentru mine. Aici trebuie sa te tii tare, sa ai capacitatea de a-ti controla emotiile, de a constientiza ca viata merge mai departe, ca oameni sunt peste tot, ca ai facultate si trebuie sa te apuci de invatat, ca asta e tara ta si mai ai un an de trait obligat-fortat.

Ultima saptamana nu mi-o amintesc, stiu ca a fost frumoasa si intensa, dar trista. ,,La revedere" spus de prea multe ori, prea multe ultime imbratisari, prea multe ultime momente. Prea mult sfarsit. Ma simt deocamdata ca un emo, mi-e teama de ai mei, de oamenii de afara, de ceea ce s-a schimbat in mine.

Vreau inapoi, acum. Si ma voi intoarce acolo, fie ce-o fi. Cand ei sparg trotuarele, cand ei inca discuta o ora despre atitudinea diferita a unei persoane, cand salariile se scufunda in nervii oamenilor care urla pe strada, atunci ma gandesc ca 6 luni departe nu te fac sa uiti de unde ai plecat, dar te fac sa recunosti cu tristete locul in care te-ai intors.

Inca nu gandesc limpede. Dar nu mai conteaza ce sfaturi as putea sa dau. Nici macar nu stiu daca sa va mai spun: duceti-va! Eventual sa adaug ,,si nu va intoarceti prea curand!". Si-mi pare tare rau.