Sunday, November 29, 2009

Claepsidra ae daefaecta

Adica are canalul ala prea mare si nisipul (care este de fapt in nisiparnitza) se scurge de parca il alearga valurile marii si el sufera de aceeasi fobie ca si pisicile.. Bine, asa stiam eu. Sunt iar acasa si acum fac totul pe invers, ca de obicei: scriu, in loc sa citesc, stau cu capul la picioare, uit in loc sa-mi amintesc si ma gandesc chiar sa ma culc, macar sa fie lista completa. Si totusi, daca m-as culca ar insemna ca s-a terminat ziua asta si ca din 3 zile pastrate pentru studiu as mai ramane cu 2 + iluzia unei nopti in care m-am dat cu barca pe wireless.

A! Mi-am dat seama ca a vorbi in mai multe limbi (sau a scrie, sau a gandi si altele) nu inseamna a-ti renega nationalitatea, a avea fumuri in cap (acceptat in momentele in care tragi din filtru) sau mai stiu eu ce alte explicatii aberante. Nuuuu! Pentru asta ar trebui sa-i multumesc profei de semiotica sau, mai bine celor care au inventat aceasta treaba dubioasa la care trebuie sa dau examen. Ei bine, limba, ca totul, de altfel, este relativa. Tot ce spun eu aici e relativ, tot ce inteleg altii, ce scriu altii, ce citesc altii, ce citesc eu, absolut totul e relativ, toate denumirile si multimile de litere separate de o alta treaba dubioasa pe care o numim ,,space bar" si care se vede numai atunci cand scrii pe blog pentru ca daca vorbesti space bar se transforma intr-o scurta pauza de liniste. Asa cum spunea o tanti ca pentru ceea ce noi numim ,,masa" ea are un cuvant care, vezi doamne, numai daca il pronunti iti declanseaza in Greier imaginea unei alte trebi dubioase cu 4 picioare si acest cuvant este ,,table" - a se citi tabla, (desi ,,masa", care are 4 litere/4 sunete, este mult mai indreptatit sa candideze la cuvantul perfect; dar stiu eu care e treaba, e cuvant romanesc si campaniile la noi..gata ma opresc). Se intampla acelasi lucru si la nivel vizual, adica si obiectele din jur, adica tot jurul si imprejurul si jurul dimprejurul jurului se infatiseaza diferit, in functie de om, caine sau albina. Ca unii vad color, altii alb-negru sau pe un camp vizual de 360 de grade este un semn al subiectivitatii tuturor vietatilor si a multitudinii de lumi inconjuratoare, pentru ca nu sunt eu convinsa ca omul are dreptate cand zice ROGVAIV. Mai degraba as empatiza cu cainii, ceea ce nu inseamna ca sunt pesimista, dimpotriva!

Deci, imi poate spune cineva cine are dreptate? Nu. Stiam eu.

Ma mai gandeam la ceva azi, lucru ciudat, pentru ca eu nu prea pierd timpul cu fleacuri. Daca acum 20 de ani era lucru mare sa fii student, astazi nu mai e de ajuns. Astazi trebuie sa fii voluntar, sa faci internship, sa calatoresti, sa organizezi, eventual sa pui bazele unui ONG, sa comunici si mai ales sa nu uiti sa adaugi la CV fiecare detaliu, imediat ce ai finalizat una dintre activitati. Astazi orice baiat stie sa cante la chitara, orice fata poate sa conduca o masina scumpa-cadou de la tati si s-o frece de garduri ori, mai rau, de alte masini scumpe, astazi poti merge pe gratis in Europa numai daca trimiti un CV (in care sa ai si tu doua-trei dintre ,,acele" activitati), astazi te imbeti la orice ora din zi si din noapte fara sa se lege nimeni de tine (in afara de Nicoleta de la poarta caminului), astazi poti avea nasul cat o casa, maine poti sa fii frumoasa. Dar si frumusetea e relativa. Daaaamnmnmnmmmn!!!!

Am zis ca ma gandeam. Dar nu numai!! Dupa asta m-am si intrebat ceva: Oare peste alti 20 de ani ce vom putea face???


Declar aici, in urma unor intamplari recente, ca nu-mi doresc decat sa pot fi in 23 locuri in acelasi timp. Nu mai mult. Poate peste 20 de ani, cand voi avea fix 40, imi voi putea pune dorinta asta si se va indeplini pe loc. Sau poate ca nu-mi voi mai dori acelasi lucru. Of, mama ei de clepsidra!

No comments:

Post a Comment